Poate observi că dinții din față par mai scurți, că marginile nu mai arată la fel sau că anumite alimente provoacă sensibilitate. Uzura dentară se poate instala treptat, fără un moment clar în care „s-a întâmplat ceva”.

Important nu este doar să refacem forma dintelui, ci să înțelegem de ce se pierde țesut dentar. Dacă factorul care produce uzura rămâne, și o restaurare nouă poate fi suprasolicitată.

Trei mecanisme, uneori prezente împreună

Atriția este uzura produsă prin contactul dintre dinți. Scrâșnirea și încleștarea pot contribui la ea, dar aspectul unui dinte nu spune singur când și de ce a apărut modificarea.

Eroziunea este pierderea chimică de țesut dentar prin acizi, fără ca mecanismul principal să fie caria. Pot conta expunerile alimentare repetate sau refluxul gastric.

Abrazia apare prin factori mecanici din afara contactului dintre dinți, de exemplu anumite obiceiuri și un periaj agresiv. În practică, mecanismele se pot combina.

Exemple schematice de atriție, eroziune și abrazie dentară.
Mecanismele se pot asocia; aspectul singur nu stabilește diagnosticul. Ilustrație generată cu AI.

Ce semne merită verificate

Dinții mai scurți, suprafețele aplatizate, sensibilitatea sau ciobirile repetate sunt motive de consultație. Pot exista și tensiune musculară ori disconfort la nivelul maxilarului, însă aceste simptome nu confirmă singure bruxismul.

Dacă schimbarea este lentă, fotografiile mai vechi pot fi utile pentru discuție. Spune-i medicului dacă cineva te-a auzit scrâșnind noaptea, dacă te trezești cu maxilarul tensionat sau dacă ai reflux. Nu este nevoie să ajungi cu diagnosticul deja stabilit.

De ce nu este suficient să „acoperim” dintele

O fațetă sau o coroană schimbă forma, dar nu tratează automat cauza uzurii. Mai întâi trebuie evaluate mușcătura, țesutul rămas, obiceiurile și eventualele cauze medicale.

Uneori sunt suficiente măsuri de protecție și urmărire. Alteori sunt necesare restaurări. Alegerea din cadrul proteticii dentare se face după evaluare, cu păstrarea cât mai multor structuri sănătoase.

Ce poți schimba în rutina zilnică

Folosește un periaj blând și o pastă cu fluor potrivită recomandărilor medicului. Nu folosi dinții pentru a deschide ambalaje și evită frecarea agresivă cu produse abrazive.

Discută frecvența alimentelor și băuturilor acide, nu doar cantitatea. Dacă ai reflux repetat, cere și evaluare medicală. ADA explică efectul refluxului asupra smalțului. Țesutul deja pierdut nu crește la loc; produsele pentru sensibilitate nu reconstruiesc forma dintelui.

Când poate ajuta o gutieră

Pentru anumite persoane care scrâșnesc sau încleștează dinții, medicul poate recomanda o gutieră de protecție. Ea nu trebuie prezentată ca o vindecare garantată a bruxismului.

NHS descrie evaluarea și opțiunile pentru bruxism. Alegerea dispozitivului și a altor măsuri depinde de situație. Un aparat ortodontic nu se recomandă automat tuturor persoanelor cu uzură.

Întrebări frecvente

Smalțul uzat poate fi refăcut cu pastă de dinți?

Pasta poate ajuta în prevenție sau la sensibilitate, în funcție de produs și indicație. Nu înlocuiește volumul de dinte pierdut.

Dacă nu mă doare, pot ignora uzura?

Lipsa durerii nu arată dacă procesul este activ. O evaluare și urmărirea în timp pot clarifica dacă modificările progresează.

Am nevoie de fațete?

Nu se poate decide dintr-o fotografie sau doar din faptul că dinții sunt tociți. Tratamentul se adaptează cauzei și severității.

Dacă ai observat modificări, programează o evaluare la Tia Dent Iași. Poți veni cu fotografii mai vechi și cu întrebările despre obiceiurile care ar putea contribui la uzură.